50 Filme românești din Epoca de Aur (1965-1989) – Partea I

Simplitatea și farmecul filmelor românești din Epoca de Aur (1965-1989)

74478 - 50 Filme românești din Epoca de Aur (1965-1989) - Partea I

Filmul românesc din “Epoca de aur” (1965-1989) a fost, din păcate, foarte afectat de cenzură. În perioada comunistă, una dintre cele mai importante forme de control a modului în care informaţia ajungea către public era cenzura. Domeniile vizate au fost diverse, de la teatru şi film, până la muzică şi presă.

Vezi şi: Câştigătorii Galei Premiilor UNITER 2018

În ceea ce priveşte cenzura filmelor, aceasta era făcută mult mai riguros decât în cazul celorlalte arte, deoarece cuplul Nicolae şi Elena Ceauşescu manifesta o atenţie sporită faţă de producţiile cinematografice, destinate să ducă propaganda comunistă la un alt nivel. Principalul mecanism de aplicare a cenzurii în cinematografie a fost „Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste”, a cărui activitate a fost legiferată în binecunoscutele „Teze din iulie”, enunţate de Nicolae Ceauşescu, în anul 1971. Consiliul acţiona prin intermediul a patru case de producţie, regizorii din acea perioadă fiind nevoiţi să facă cereri către aceste birouri, pentru ca filmele lor să poată fi făcute publice. Această insituţie funcţiona simultan în două locaţii diferite: Casa Scânteii (unde erau analizate, în principal, textele scenariilor), respectiv  Studiourile cinematografice Buftea (împânzite de specialiştii trimişi de Consiliul Educaţiei Socialiste, care interveneau asupra montajelor filmelor).

Filme romanesti - 50 Filme românești din Epoca de Aur (1965-1989) - Partea I

Referitor la procesul cenzurii menționăm că într-o primă fază se negocia proiectul de film, supus aprobării Consiliului. La Casa Scânteii, aplicanţii prezentau textele scenariilor, ce urmau să fie supuse unei analize extrem de drastice. Analiza mergea până la modificarea unor întregi paragrafe. La Buftea, delegaţii Consiliului supervizau atent fiecare scenă filmată, vizionând materialele înainte ca acestea să ajungă în posesia regizorilor. Într-un final, filmele ajungeau pe birourile înalţilor funcţionari din stat, care faceau o nouă analiză, pentru a-şi da acordul asupra publicării respectivelor filme.

Vezi şi: Totul despre Tamara Buciuceanu Botez

Odată cu instaurarea regimului ceauşist, la jumătatea anilor ’60, cenzura se încetăţenise atât de mult în concepţia regizorilor încât a devenit un mod propriu-zis de realizare a acestora. Apărea atunci o nouă formă de cenzură: autocenzura. În anii ’70-’80, scenariştii ştiau deja ce să scrie, pentru a nu “deranja” sistemul, a declarat jurnalistul Cristian Tudor Popescu.

Au existat filme care au trecut, în mod aproape miraculous, de cenzura din perioada comunistă. Primul dintre acestea a fost “Directorul nostru” (1955), în regia lui Jean Georgescu. Printre actorii distribuiţi în film se numără Radu Beligan, Grigore Vasiliu-Birlic şi Alexandru Giugaru. Producţia cinematografică reprezintă un adevărat atac asupra funcţionarilor din administraţia publică, fiind structurată asemenea unei satire. Cu toate acestea, filmul a fost neatins de mecanismele cenzurii, deşi, pe parcursul desfăşurării scenelor, nu apare nicio formă de elogiu adus sistemului dictatorial din acea perioadă. Încă de la început, filmul “Directorul nostru” a fost un real succes, sălile de cinema fiind pline până la refuz când acesta era expus.

Miracolul nu a fost de lungă durată, deoarece autorităţile au interzis difuzarea acestuia din cauza numărului mare de persoane care ajungeau să-l vizioneze. Mai sunt câteva exemple de filme care au scăpat de atenţia  “tovarăşilor” din cadrul Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste , și anume “Adio, dragă Nela” (1972, regia Cornel Todea), “Faleze de nisip” (1983, regia Dan Piţa) şi “Sezonul pescăruşilor” (1985, regia Nicolae Opritescu).

Au existat filme despre care nu se poate spune cu exactitate dacă au fost cenzurate sau dacă ideea respectivelor producţii a aparţinut în totalitate regizorilor. Un astfel de exemplu îl reprezintă filmul lui Liviu Ciulei, “Pădurea spânzuraţilor” (1965), avându-i în distribuţie, printre alţii, pe Victor Rebenciuc, Liviu Ciulei şi Ştefan Ciubotăraşu. Diferenţele dintre textul scenariului lui Titus Popovici şi cartea lui Liviu Rebreanu sunt, de multe ori, extrem de evidente. Acestea au fost făcute mai mult sau mai puţin intenţionat, operându-se în acest fel  din cauza contextului politic în care se afla ţara noastră la acea vreme. Discrepanţa cea mai importantă o constituie plasarea acţiunii romanului pe teritoriu românesc şi nu în Rusia, cum apare în cartea lui Rebreanu.

Înainte de 1989, filmele concepute de studenţii fostului “Institut de Artă Teatrală şi Cinematografică <<Ion Luca Caragiale>> din Bucureşti” (IATC), actuala „Universitate Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică <<Ion Luca Caragiale>> din Bucureşti” (UNATC), sufereau mai puţin din cauza cenzurii. În acest sens, ideile lor de filme erau ghidate de la bun început de profesorii Insitutului, pentru a fi în concordanţă cu cerinţele vremii. Chiar şi aşa, studenţii încercau să orienteze modul în care erau regizate filmele, în încercarea de a-şi pune proiectele în aplicare.De multe ori, novicii în arta cinematografiei se loveau de o aşa-numită „cenzură care adăuga”. Aceasta presupunea implicarea profesorilor în procesul de montare a filmelor, sugerându-le studenţilor să adauge scene, pentru a completa spaţiul rămas gol în urma aplicării cenzurii.

74099 - 50 Filme românești din Epoca de Aur (1965-1989) - Partea I

Pentru a ne putea da seama de importanţa pe care o acordau Nicolae şi Elena Ceauşescu modului în care se desfăşura propaganda comunistă, vă prezentăm un episod amuzant din istoria Televiziunii Române, relatat de Cristian Tudor Popescu pe parcursul discuţiilor de la Cinemateca Eforie: „La finalul unei ediţii a binecunoscutei emisiuni <<Teleenciclopedia>>, a apărut o veveriţă care se căţăra dintr-o creangă în alta a unui copac, fără ca materialul video să aibă fundal sonor. Clipul, având o durată de aproximativ 5-6 minute, a stârnit imediat furia Elenei, care a sunat în câteva momente la sediul televiziunii, întrebând ce reprezintă clipul respectiv şi de ce a fost difuzat sub această formă. Elena a spus că materialul este de-a dreptul <<frivol>>. Încercaţi să vă imaginaţi cum a putut aceasta să pronunţe un asemenea cuvânt. De atunci, producătorii de emisiuni fac glume pe seama emisiunilor realizate prost, spunând că sunt <<frivole>>”.

În consecință filmele din perioada ceaușistă reflectau întocmai realitatea crudă în care se zbătea țara noastră. S-a mers mult pe filmul istoric care nu avea cum să deranjeze prea mult regimul, pe ecranizări ale romanelor consacrate și pe comediile care nu făceau altceva decât haz de necazul românilor.  

Iată mai jos lista cu 50 de filme româneşti din perioada Epocii de Aur, pe care nu le putem uita:69194 - 50 Filme românești din Epoca de Aur (1965-1989) - Partea I

1.Dacii (film istoric) – 1967

  • Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Distribuţie: Amza Pellea, Mircea Albulescu, Emil Botta, Septimiu Sever

Dacii este un film istoric româno-francez, regizat în 1967 de Sergiu Nicolaescu. El a fost realizat de Studioul Cinematografic București în colaborare cu Franco-London Film (Franța). Acțiunea filmului se petrece în preajma anilor 86-88 d.Hr, când Domițian, împăratul roman din aceea vreme, a încercat să cucerească Dacia.

Acest film a reprezentat debutul în lungmetraj al regizorului Sergiu Nicolaescu. El se află pe locul 4 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România.

Sergiu Nicolaescu alege o distribuție de excepție printre care Amza Pellea, Mircea Albulescu, Emil Botta, Septimiu Sever si multi alții.

2.Haiducii (1966)

  • Regia: Dinu Cocea
  • Distribuţie: Ion Besoiu, Marga Barbu, Amza Pellea, Toma Caragiu, Jean Constantin, Fory Etterle și Ion Finteșteanu

Haiducii este un film românesc din 1966, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu, Nicolae Mihail şi Mihai Opriş. El este primul film din seria Haiducii. Acțiunea filmului se petrece în secolul al XVIII-lea, în Muntenia din plină epocă fanariotă. Amza (Ion Besoiu), căpitanul unei cete de haiduci, este trădat de fratele său de cruce, Sârbu (Amza Pellea), și ajunge la ocnă. Ros de ambiții și însetat de avere, Sârbu intră în slujba domnitorului fanariot și devine căpitan de arnăuți. El se însoarã cu fiica vel-vistiernicului Dudescu, pe care îl acuză apoi de trădare pentru a-i lua averea. Dar Amza, evadat de la ocnă, doreşte să se răzbune pe cel care l-a vândut.

Filmul se află pe locul 8 în topul celor mai vizionate film româneşti din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.

3.Vremea zăpezilor (1966)

  • Regia: Gheorghe Naghi
  • Distribuţie: Ilarion Ciobanu, Stefan Mihălescu-Brăila, Toma Caragiu
  • Scenariu: Fănuş Neagu, Nicolae Vele

Vremea zăpezilor este un film românesc din 1966 regizat de Gheorghe Naghi. Filmul este presărat cu conflicte adânci, în care se confruntă, de fapt, două concepţii despre viaţă: cea cinstită, care refuză compromisul, şi cea dominată de mentalităţi egoiste şi de răutate. Firul simplu al peliculei este concentrat în jurul lui Pavel, care trebuie să-şi înfrunte socrul, care este hotărât să-l compromită în faţa sătenilor.

Premii: 1966 – Mamaia – Premii pentru scenariu şi interpretare masculină (Ilarion Ciobanu). Diploma pentru debut în cinematografie (Monica Ghiuta).

4.Baltagul (1969)

  • Regia: Mircea Mureşan
  • Distribuţie: Margarita Lozano, Sidonia Manolache şi Folco Lulli

Baltagul este un film românesc din 1969 regizat de Mircea Mureşan. Scenariul se bazează pe un roman omonim de Mihail Sadoveanu,  publicat pentru prima oară în volum în noiembrie 1930 de către Editura Cartea Românească din Bucureşti. Romanul prezintă călătoria Vitoriei Lipan pe urmele soţului ei, oierul Nechifor Lipan, pentru a afla ce s-a întâmplat cu acesta şi pentru a-i pedepsi după o lege nescrisă pe cei doi tovarăşi ce l-au ucis şi jefuit.

Sursa principală de inspiraţie a romancierului a fost balada popularã „Mioriţa”  din care a preluat simbolul, structura epică, conflictul între cei trei ciobani şi perseverenţa femeii care porneşte în căutarea ciobanului ucis. Autorul s-a inspirat şi din alte două balade populare culese de Vasile Alecsandri pe la mijlocul secolului al XIX-lea: „Şalga” – din care a preluat exemplul unei curajoase ciobăniţe ce porneşte în căutarea unei cete de hoţi şi se răzbună într-un mod năpraznic pe cei care au prădat-o – şi „Dolca” – de unde a preluat legătura dintre om şi animalul credincios.

Baltagul este considerat ca fiind o monografie a satului prezentând aspecte ale firii omului de la sat, tradiţiile şi obiceiurile româneşti: la botez, nuntă, şi înmormântare. Datele din roman sunt un prilej pentru autor pentru a zugrăvi atmosfera epocii şi tradiţiile populare româneşti.

Premiera oficială a filmului a avut loc în octombrie 1969.

5.Prea mic pentru un război atât de mare (1969)

  • Regia: Radu Gabrea             
  • Distribuţie: Mircea Albulescu, Gheorghe Cozorici, Ernest Maftei, Jean Constantin, Gheorghe Dinică

Film de război  inspirat din nuvela lui Aurel Petri. Pelicula prezintă viaţa lui Mihai (Mihai Filip), un băieţel care trăieşte o experienţă cumplită în război. Inspirat din fapte reale, filmul vorbeşte despre prietenie şi maturizare, într-un context dramatic precum războiul. Un băiat rămas singur în urma morţii tatălui lui,  crescut de regiment pleacă pe front în căutarea celui mai bun prieten şi se confruntă cu experienţe terifiante.

Filmul de debut al regizorului Radu Gabrea a ajuns la Cannes în 1971, în noua secţiune paralelă Quinzaine des Réalisateurs, după ce câştigase deja premiul juriului pentru tineret la Locarno. 

6.Brigada Diverse în alertă! (1971)

  • Regia: Mircea Drăgan
  • Distribuţie: Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Puiu Călinescu, Dem Rădulescu, Jean Constantin şi Iurie Darie

Brigada Diverse în alertă!, prescurtat, B.D. în alertă, este un film de comedie românesc din 1971, regizat de Mircea Drăgan.

Acest film este al doilea din seria B.D. şi prezintă două cazuri rezolvate de Brigada Fapte Diverse (prescurtată B.D.) a unei secţii de miliţie din România comunistă: descoperirea şi anihilarea unei bande de răufăcători care punea în circulaţie bani falşi, cumpărând tablouri valoroase de la colecţionari amatori şi revânzându-le apoi la „Consignaţia”, şi destrămarea unei reţele de hoţi din locuinţe din care făcea parte un grup de femei (Vasilica Tastaman, Carmen-Maria Strujac, Lucia Boga) ce se dădeau drept văduve, spre a stârni compasiunea unora creduli şi a-i jefui.

Filmul este împărţit în două părţi: Femeia fără semnalmente şi Vãduve cu termen redus şi prezintă rezolvarea a două cazuri de către membrii Brigăzii Fapte Diverse a unei secţii de miliţie: căpitanul Panait (Toma Caragiu), plutonierul Căpşună (Sebastian Papaiani), sergentul-major Cristoloveanu (Dumitru Furdui) şi câinele lup Costel.

Filmul se află pe locul 22 în topul celor mai vizionate film româneşti din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.

7.Haiducii lui şaptecai (1971)

  • Regia: Dinu Cocea
  • Distribuţie: Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuţă şi Colea Răutu

Haiducii lui şaptecai  este un film românesc din 1971, regizat de Dinu Cocea după un scenariu de Eugen Barbu şi Mihai Opriş. El este cel de-al patrulea film din seria Haiducii.

Acţiunea filmului se petrece în Muntenia din plină epocă fanariotă. Domniţa Ralu (Aimée Iacobescu) are nevoie de un milion de galbeni pentru a cumpăra de la Viena o colecţie de bijuterii. Pentru a-i satisface dorinţa, domnitorul fanariot  (Nucu Păunescu) instituie birul văcăritului, ducând la sărăcirea poporului. Ceata de haiduci condusă de Anghel Şaptecai (Florin Piersic), după moartea căpitanului Amza, încearcă să recupereze galbenii smulşi cu forţa de la oamenii chinuiţi. În final, căpitanul de arnăuţi Mamulos (Colea Răutu) îl prinde pe Anghel şi-l trimite la ocnăţ.

8.Mihai Viteazul (1971)

  • Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Distribuţie: Amza Pellea, Olga Tudorache, Irina Gărdescu, György Kovács, Nicolae Secãreanu, Aurel Rogalschi, Ioana Bulcã, Maria Clara Sebõk, Septimiu Sever, Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Emmerich Schäffer, Sergiu Nicolaescu

Mihai Viteazul este un film istoric românesc, regizat în 1971 de Sergiu Nicolaescu după scenariul lui Titus Popovici. El a fost realizat de Studioul Cinematografic Bucureşti şi este format din două părţi intitulate Călugăreni şi Unirea. Rolul domnitorului Mihai Viteazul este interpretat de actorul Amza Pellea.

Filmul Mihai Viteazul a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film strãin în 1972.

El se află pe locul 3 în topul celor mai vizionate film româneşti din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.

A fost difuzat mai mulţi ani în cinematografe, atât în România, cât şi în ţări de pe întreg mapamondul. De asemenea, filmul a fost difuzat pe posturi de televiziune din România: HBO, Pro TV, Pro Cinema. Este de subliniat prezenţa unei întregi divizii de soldaţi în termen, pentru a reconstitui scenele de luptă grandioase, dar în acelaşi timp realiste.

9.Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte (1972)

  • Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Distribuţie:  Amza Pellea, Cristian Șofron, Ion Besoiu, Gheorghe Dinică, Ioana Bulcă, Octavian Cotescu, Iurie Darie

Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte este un film românesc din 1972, regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu inspirat din nuvela Moartea lui Ipu (1970) a scriitorului român Titus Popovici. Filmul prezintă cinismul şi ipocrizia conducătorilor unei comunităţi rurale din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care îl conving pe Ipu, „nebunul satului”, să-şi asume vina uciderii unui ofiţer german pentru ca ei să-şi salveze viaţa.

Criticii de film îl consideră unul dintre cele mai bune filme regizate de Sergiu Nicolaescu, în opinia unora dintre ei fiind chiar cel mai bun. Filmările au avut loc în vara anului 1971 în Dobrogea. Pentru crearea unei stări de tensiune crescânde, au fost alternate cadre fixe lungi cu alte cadre fixe în care nu se întâmplă nimic, într-un cadru natural reprezentat de lanul de grâu, câmpul pârjolit şi ziduri ruinate.

Sergiu Nicolaescu considera acest film ca fiind un film de artă. Filmul, Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte a fost vizionat de 2.141.942 de spectator şi produs de Studioul Cinematografic Bucureşti. A obţinut două premii din partea ACIN, la categoriile „cel mai bun actor” şi „cea mai bună coloană sonoră” şi a fost rulat în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Karlovy Vary (1972) şi la The Brave New World International Film Festival de la Belgrad.

O altă ecranizare a nuvelei „Moartea lui Ipu” a fost filmul Condamnat la viaţă din 2011.

10.B.D. la munte şi la mare (1971)

  • Regia: Mircea Drăgan
  • Distribuţie: Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Puiu Călinescu, Dem Rădulescu, Jean Constantin, Iurie Darie

Filmul este împărţit în două fragmente: Prafuri pentru mama-mare şi Icoana făcătoare de minuni şi prezintă rezolvarea a două cazuri de către membrii Brigăzii Fapte Diverse a unei secţii de miliţie, căpitanul Panait (Toma Caragiu), plutonierul Căpşună (Sebastian Papaiani), sergentul-major Cristoloveanu (Dumitru Furdui) şi câinele lup Costel.

Filmul începe cu eliberarea din închisoare a celor trei prieteni: Gogu Steriade (Dem Rădulescu), Trandafir (Puiu Călinescu) şi Patraulea (Jean Constantin). Deveniţi liberi, cei trei se căsătoresc toţi odată: Patraulea se însoară cu Luminiţa Mardare, Trandafir cu Maricica Teică şi Gogu cu Stela Mocuţă. Pe când cele trei cupluri ieşeau din clădirea primăriei, unde-şi oficializaseră relaţiile, ei se întâlnesc cu grupul de miliţieni din Brigada Diverse care venise la căsătoria plutonierului Căpşună cu domnişoara Angela.

11.Veronica (1972)

  • Regia: Elisabeta Bostan
  • Distribuţie: Lulu Mihăescu, Margareta Pâslaru, Dem Rădulescu

Veronica (Lulu Mihăescu) este o fetiţă zvăpăiată care trăieşte într-un cămin de copii. Când împlineşte vârsta de 5 ani, Zâna cea bună îi dăruieşte o traistă fermecată, care-i poate îndeplini orice dorinţă. Există o condiţie: stăpâna ei trebuie să fie cuminte, darnică şi prietenoasă cu cei din jur. Veronica uită promisiunea făcută Zânei cele bune, hotărând să păstreze traista doar pentru ea. Egoismul ei o face să rămână  fără cadoul minunat. Plină de regret Veronica pleacă în căutarea ei în lumea basmelor, intrând în pădurea fermecată, începând o călătorie de iniţiere. Veronica va întâlni răutate, şiretenie şi minciună, dar va învăţa şi ce înseamnă prietenia adevărată, bunătatea, altruismul şi curajul. Ajutată de mulţi prieteni noi, se va întoarce acasă printre colegi, mai înţeleaptă dar şi mai generoasă.

Scenariul filmului muzical este semnat de Vasilica Istrate și Elisabeta (Zizi) Bostan, fiind inspirat de lumea fabulelor lui La Fontaine. Demersul moralizator este învăluit într-o fermecătoare mantie de fantezie, tandreţe şi voie bună.

70845 - 50 Filme românești din Epoca de Aur (1965-1989) - Partea I

12.Ciprian Porumbescu (1973)

  • Regia: Gheorghe Vitanidis
  • Distribuţie: Vlad Rădescu, Tamara Creţulescu, Emanoil Petru, Emilia Dobrin, Sebastian Papaiani

Ciprian Porumbescu este un film biografic românesc în două părţi din 1973, regizat de Gheorghe Vitanidis după propriul scenariu.

Filmul prezintă viaţa compozitorului român Ciprian Porumbescu (1853-1883), care a trăit în Bucovina aflată sub stăpânirea austriacă. Tânărul a compus câteva binecunoscute cântece patriotice (Trei culori, Pe-al nostru steag e scris Unire), prima operetă românească (Crai nou) şi celebra Baladă. Pentru activitatea sa patriotică, el a fost arestat şi s-a îmbolnăvit de tuberculoză în închisoarea austro-ungară unde fusese încarcerat. Boala sa, moartea sa timpurie şi dragostea sa nefericită sunt aspecte care conturează personalitatea tragică a tânărului compozitor român Ciprian Porumbescu.

13.Cu mâinile curate (1972)

  • Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Distribuţie: Ilarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu, Alexandru Dobrescu, Gheorghe Dinică, George Constantin, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Sebastian Papaiani

Cu mâinile curate este un film poliţist românesc din 1972, regizat de Sergiu Nicolaescu. Este considerat de criticii de film drept primul film poliţist românesc.

Acest film prezintă lupta comisarilor Roman (Ilarion Ciobanu) şi Miclovan (Sergiu Nicolaescu) cu grupările de crimă organizată din Bucureştiul de după cel de-al Doilea Război Mondial. Comisarul Miclovan a fost inspirat de unchiul regizorului, Gheorghe Cambrea, comisar în Bucureşti între anii 1935 şi 1951. La finalul filmului, comisarul Miclovan moare după ce reuşise să anihileze majoritatea bandelor înarmate care terorizau capitala. A fost urmat în 1973 de filmul Ultimul cartuş.

Filmul se află pe locul 12 în topul celor mai vizionate film româneşti din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.

14.Ultimul cartuş ( 1973)

  • Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Distribuţie: Ilarion Ciobanu, George Constantin, Amza Pellea, Sebastian Papaiani, Marga Barbu, Ion Besoiu, Colea Rãutu, Jean Constantin

Ultimul cartuş, este un film poliţist românesc din 1973, regizat de Sergiu Nicolaescu. Acest film continuă acţiunea din filmul Cu mâinile curate (1972).

Pelicula relatează răzbunarea morţii comisarului Miclovan (Sergiu Nicolaescu) de către comisarul Roman (Ilarion Ciobanu) în perioada anilor 1945-1946. Pe la mijlocul său, filmul se transformã rapid dintr-un film de acţiune cu gangsteri într-un film de spionaj cu implicaţii politice. La finalul filmului, comisarul Roman reuşeşte să-l omoare pe anticarul Constantin Semaca (George Constantin), liderul grupărilor de crimă organizată din Bucureştiul de după cel de-al Doilea Război Mondial şi persoana vinovată de moartea comisarului Miclovan.

Filmul se află pe locul 24 în topul celor mai vizionate film româneşti din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.

15.Un august în flăcări (1973)

  • Regia: Dan Pita, Alexandru Tatos, Radu Gabrea, Doru Năstase      
  • Distribuţie: Florin Piersic, Liviu Ciulei, Sergiu Nicolaescu, Amza Pellea, Toma Caragiu

Un august în flăcări este un film serial de televiziune românesc din 1973 regizat de Dan Pita, Alexandru Tatos, Radu Gabrea si Doru Năstase după un scenariu de Eugen Barbu şi Nicolae Mihail. Are 13 episoade. 

69630 - 50 Filme românești din Epoca de Aur (1965-1989) - Partea I

16.Un comisar acuză ( 1974)

  • Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Distribuţie: Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Dinică, Jean Constantin, Amza Pellea, Ion Besoiu, Emmerich Schäffer       

Un comisar acuză este un film de acţiune românesc din 1974, regizat de Sergiu Nicolaescu. Filmul ficţionalizează câteva evenimente reale petrecute în noiembrie 1940 (masacrul de la Jilava, asasinarea profesorilor Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu), în perioada Statului Naţional-Legionar. Comisarul Moldovan este însărcinat cu anchetarea unui masacru organizat în noiembrie 1940 de un comando legionar la închisoarea Viraga.

Masacrul a avut ca ţintă mai mulţi adversari ai regimului politic de extremă dreapta din România anului 1940, încarceraţi la Viraga, printre care şi un grup de activişti comunişti. Pentru a scoate adevărul la lumină, Moldovan trebuie să lupte nu doar cu Legiunea, ci şi cu influenţii protectori ai acesteia din sferele înalte ale puterii. Deşi reuşeşte să descopere adevărul şi să-i ucidă pe legionarii care au participat la masacru, comisarul Moldovan este împuşcat la finalul filmului pe dealul de la Mânăstirea Plumbuita.

17.Fraţii Jderi (1974)

  • Regia: Mircea Drăgan
  • Distribuţie: Gheorghe Cozorici, Sebastian Papaiani, George Calboreanu, Toma Dimitriu, Geo Barton, Sandina Stan, Iurie Darie, Emanoil Petruţ, Florin Piersic

Fraţii Jderi este un film istoric românesc în două părţi din 1974, regizat de Mircea Drăgan. Scenariul filmului a fost realizat după Ucenicia lui Ionuţ (1935), primul volum al trilogiei istorice Fraţii Jderi de Mihail Sadoveanu.

El se află pe locul 20 în topul celor mai vizionate film româneşti din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.

18. Nemuritorii (1974)

  • Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Distribuţie: Amza Pellea, Ion Besoiu, Ilarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu, Jean Constantin, Colea Răutu, Gheorghe Dinică şi Gina Patrichi         

Nemuritorii este un film de aventuri românesc din 1974, regizat de Sergiu Nicolaescu. Acţiunea filmului are loc după zece ani de la uciderea lui Mihai Viteazul (1601), când un grup de viteji din fosta lui oaste rătăciţi prin diferite oraşe ale Europei hotărăsc  să se îndrepte spre patria lor, având cu ei o ladă şi steagul celor trei ţări româneşti unite (Moldova, Ţara Românească şi Transilvania). Vitejii fac faţă diverselor obstacole ivite în cale, lucrurile din ladă fiind râvnite atât de austrieci, cât şi de unguri sau de turci. În final, foştii oşteni ai lui Mihai Viteazul ajung în ţară şi mor apărând cu vitejie preţiosul steag al Unirii.

El se află pe locul 11 în topul celor mai vizionate film româneşti din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.

19.Păcală (1974)

  • Regia: Geo Saizescu
  • Distribuţie: Sebastian Papaiani, Mariella Petrescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Vasilica Tastaman, Octavian Cotescu, Mariana Mihuţ, Aurel Cioranu, Cosma Braşoveanu, Tanţi Cocea, Ion Besoiu, Ovid Teodorescu, Ştefan Bănică, Geo Saizescu, Nucu Păunescu şi Ileana Stana Ionescu.          

Păcală este un film de comedie românesc din 1974, regizat de Geo Saizescu după un scenariu scris de Dumitru Radu Popescu şi Geo Saizescu. Personajul principal al filmului este Păcală, un erou al snoavelor populare româneşti, cunoscut pentru umorul şi isteţimea sa.

Filmul este alcătuit din două părţi: prima parte are 65 de minute, iar partea a doua 61 de minute. Cei doi scenarişti au primit în 1974 Premiul special al juriului Asociaţiei Cineaştilor din România (ACIN) pentru contribuţia lor la promovarea comediei cinematografice româneşti.

Păcală se află pe locul 2 în topul celor mai vizionate film româneşti din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.

72931 - 50 Filme românești din Epoca de Aur (1965-1989) - Partea I

20.Actorul şi sălbaticii (1975)

  • Regia: Manole Marcus
  • Distribuţie: Toma Caragiu, Mircea Albulescu, Margareta Pogonat, Ion Besoiu, Mircea Diaconu         

Actorul si sălbaticii este un film românesc din 1975, regizat de Manole Marcus după scenariul lui Titus Popovici.

Toma Caragiu îl interpretează pe Costică Caratase, personaj inspirat de personalitatea marelui actor Constantin Tănase. Acţiunea se desfăşoară în perioada interbelică şi se axează pe conflictul dintre actor şi Mişcarea legionară („sălbaticii”), ofensată de spectacolele artistului care o satirizează. Pelicula pune problema libertăţii de exprimare a artistului şi a pericolului pe care îl presupune implicarea sa în problemele sociale existente într-o lume dictatorială.

Filmul a fost distins cu două premii ACIN în 1975. De asemenea, scenograful Virgil Moise a primit Premiul pentru scenografie al Festivalului de la Moscova din 1975.

21.Stefan cel Mare – Vaslui 1475 (1975)

  • Regia: Mircea Drăgan
  • Distribuţie:  Gheorghe Cozorici, Gheorghe Dinică, Violeta Andrei, Toma Dimitriu, Sandina Stan, Geo Barton, Ana Széles, Iurie Darie, Sebastian Papaiani, Emanoil Petruţ, Florin Piersic

Stefan cel Mare – Vaslui 1475 este un film istoric românesc în două părţi din 1975, regizat de Mircea Drăgan. Scenariul filmului a fost inspirat în mod liber după volumele al II-lea şi al III-lea ale trilogiei istorice Fraţii Jderi de Mihail Sadoveanu.

El se află pe locul 10 în topul celor mai vizionate film româneşti din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.

22.Tată de duminică (1975)

  • Regia: Mihai Constantinescu
  • Distribuţie: Amza Pellea, Radu Beligan, Gina Patrichi, Olga Delia Mateescu, Mircea Constantinescu Govora

Tată de duminică este un film românesc din 1975, regizat de Mihai Constantinescu după scenariul prozatorului Octav Pancu-Iași.

Filmul prezintã relațiile duioase dintre un tatã și un fiu, reduse la simple întâlniri duminicale dupã ce tatãl și-a pãrãsit  soția. În timp ce asista fiul la concursurile duminicale de karting, tatãl se împrietenește cu un procuror, care era tatãl colegului de clasã al fiului sãu. Situația se complicã dupã ce are loc un accident de muncã, iar tatãl este anchetat chiar de respectivul procuror.

23.Toamna bobocilor (1975)

  • Regizor Mircea Moldovan
  • Distribuție: Marin Moraru, Draga Olteanu-Matei,Dumitru Furdui, Maria Ploae, Emil Hossu

După terminarea facultății, trei absolvenți, profesoara de limba francezã Mariella Tudor (Maria Ploae), medicul Ovidiu Ghiculescu (Emil Hossu) și inginerul agronom Geo Severus (Dumitru Furdui), pornesc fără să se cunoascã spre satul Viișoara, aflat la 599 km de București, unde au primit posturi prin repartiție.

Ovidiu este fiul unui medic celebru și a terminat facultatea cu media 7,99; deoarece tatăl său nu a putut să intervină pentru a-i obține o repartiție mai aproape de București, el trebuie să-și facă cei trei ani de stagiu în Viișoara sau într-un alt sat. Mariella a terminat însă cu media 10 ca șefă de promoție, dar a ajuns aici dupã ce a spus în glumã unui reporter aflat la balul absolvenților cã vrea sã fie repartizatã la țară. Ea a fost dată astfel ca exemplu de înaltã conștiință civică pe facultate și a primit în consecință o repartiție într-un sat îndepărtat. Geo sosește în sat cu un Trabant și se laudă peste tot că el a lucrat ca agronom în Africa, America și în sud-estul Europei.

Potrivit comentatorului (Octavian Cotescu), Viișoara este un sat inexistent pe hărțile turistice, pe care se ajungea fie pe calea ferată fie pe un drum cu dale de piatră rămas de pe vremea romanilor. Cei trei tineri absolvenți sunt primiți însă cu răceală. Conducerea organizației locale a PCR prezidatã, în lipsa primarului Horațiu  aflat la un curs de instruire la Constanța, de Toderaș (Marin Moraru), președintele CAP-ului, hotărăște să le înmâneze imediat negațiile fãrã ca cei abia sosiți sã le fi solicitat. Cu excepția Mariellei, ceilalți doi doreau sã rãmânã acolo. Geo și Ovidiu înapoiază negațiile și o conving pe Mariella să mai rămână opt zile pentru a nu-i pune pe ei într-o situație proastă.

Profesoara Mariella se confruntă însă cu lipsa de interes a elevilor pentru limba franceză și-și dorește în continuare să plece, deși Geo o curtează timid.

24.Pe aici nu se trece (1975)

  • Regizor Doru Nãstase 
  • Distribuție: Vlad Rãdescu, Silviu Stănculescu, Anna Széles , Vladimir Găitan, Mihai Mereuță

Pe aici nu se trece este un film din 1975 în regia lui Doru Nãstase. Filmul prezină momentul din 23 august 1944 și Lupta de la Păuliș. Elevii unui liceu militar trebuie să apere granițele de nord-vest  ale țării.

43617 - 50 Filme românești din Epoca de Aur (1965-1989) - Partea I

25.Zile fierbinți (1975)

  • Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Distribuție: Vladimir Gãitan, Ileana Popovici, Marga Barbu, Mircea Albulescu, Sergiu Nicolaescu

Zile fierbinți este un film românesc din 1975, regizat de Sergiu Nicolaescu. Subiectul filmului este reprezentat de realizarea și montarea unei elice românești la un mineralier ce urma sã fie lansat la apã. În ciuda tuturor obstacolelor birocratice, Mihai Coman (interpretat de Sergiu Nicolaescu), directorul general al șantierului Naval Constanța, reușește sã-și impunã punctul de vedere în fața activiștilor care lucreazã în minister.

Esența filmului îl constituie conflictul între funcționarii de birou și inginerii care au legătură directă cu realitatea industrială.

26.Prin cenușa imperiului (1976)

  • Regia: Andrei Blaier
  • Distribuție: Gheorghe Dinică,Gabriel Oseciuc, Cornel Coman, Ștefan Sileanu, Ferencz Bencze

Prin cenușa imperiului este un film dramă/istoric românesc din 1976, regizat de Andrei Blaier. Scenariul filmului este inspirat din romanul Jocul cu moartea (1962) al scriitorului Zaharia Stancu.

Acest film este prima ecranizare din opera lui Zaharia Stancu, unul dintre personaje fiind eternul Darie, care apare în mai multe scrieri ale romancierului.

Plasată în frământatul an 1917, acțiunea filmului surprinde metaforic destrămarea unui imperiu și renașterea națiunilor ce-și reclamau imperios independența. Totul este privit din perspectiva a două personaje ce se deplaseazã aproape fantomatic „prin cenușa imperiului” austro-ungar, surprins în agonia de dinaintea dispariției sale: Darie (Gabriel Oseciuc), un tânăr încă nealterat de mizeriile din jur, și Diplomatul (Gheorghe Dinică), un cinic cu pretenții de noblețe. Cei doi încearcă să supraviețuiască, dar Diplomatul sfârșește prin a fi arestat de autoritãți, iar Darie, mult mai matur acum, se alătură celor care luptã împotriva războiului.

27.Operațiunea Monstrul (1976)

  • Regia: Manole Marcus
  • Distribuție: Toma Caragiu, Octavian Cotescu, Marin Moraru, Ovidiu Schumacher

Operațiunea Monstrul este un film românesc de comedie din 1976, regizat de Manole Marcus după scenariul lui Titus Popovici. În acest film, un grup de „cadre” din conducerea unei întreprinderi pleacã în Delta Dunării într-o expediție de capturare a unui somn legendar, cunoscut drept „Monstrul”.

28.Tănase Scatiu (1976)

  • Regia: Dan Pița
  • Distribuție : Eliza Petrãchescu, Victor Rebengiuc, Vasile Nițulescu

Dinu Murguleț (Vasile Nițulescu) este un boier înglodat în datorii. După ce se sfãtuiește cu soția sa (Eliza Petrăchescu) pune la cale nunta fiicei sale Tincuța (Cristina Nuțu) cu vechilul Tănase Sotirescu zis Scatiu (Victor Rebengiuc), deși nu putea să-l sufere, considerându-l un mitocan. În scurt timp Scatiu îi fură averea boierului și devine deputat. Dar căsnicia sa eșuează, mai mult Scatiu are de înfruntat o răscoală puternică a țăranilor de pe moșie care îl ucid în cele din urmă. 

29.Pintea (1976)

  • Regia: Mircea Moldovan
  • Distribuție: Florin Piersic, Nae Ghe. Mazilu, Constantin Diplan, Aristide Teică, Maria Ploae

Acțiunea filmului se petrece în Maramures la începutul secolului al XVIII-lea. Ofițerul român Grigore Pintea (1670-1703) se întoarce în satul natal din Maramureș și, dupã ce află că părinții sãi au murit și alți sãteni au fost schingiuiți pentru cã au protestat împotriva nedreptăților săvârșite de oamenii grofului Bartolok, părăsește armata austriacă și devine haiduc, folosindu-ți cunoștințele de tacticã și strategie militarã. Cetei sale i se alãturã numeroși țãrani care doreau sã scape din robie, iar Pintea reușește sã ocupe Cetatea Chioarului și apoi Baia. 

30.Roșcovanul (1976)

  • Regia: Francisc Munteanu
  • Distribuție: Costel Băloiu, Sebastian Papaiani, Constantin Rauțchi, Constantin Codrescu, Florina Cercel, Stefan Tapalagă, Zephi Alșec

Roșcovanul este un film de aventuri românesc din 1976, regizat de Francisc Munteanu după propriul scenariu. Acțiunea filmului se petrece în toamna anului 1944. Adolescentul Mihai Secoșan poreclit „Roșcovanul” este atras în acțiunile organizate de UTC împotriva partidelor considerate reacționare. El descoperã abuzurile sãvârșite de fostul comisar Potra, care participase în trecut la arestarea și anchetarea comuniștilor, și îl denunțã autoritãților. „Roșcovanul” este arestat ilegal și adus la o casã de corecție pentru a nu face mãrturisiri împotriva lui Potra, dar reușește sã evadeze de acolo și sã ia legãtura cu Comitetul Județean al PCR.

31.Marele singuratic (1977)

  • Regia: Iulian Mihu
  • Distribuție: George Motoi, Florența Manea, Gheorghe Dinică, Toma Caragiu, Adriana Nemes

Nicolae Moromete (George Motoi), fiul lui Ilie Moromete din romanul Moromeții, este căutat de prim-secretarul Comitetului Regional de Partid (Gheorghe Dinică). Ei se cunoscuseră în anii de dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, prietenul sãu fiind cu 5-6 ani mai mare. Nicolae  a fost activist de partid în anii ’50 ai secolului al XX-lea și a sãvârșit o eroare politicã în urma cãruia un om nevinovat s-a sinucis. Un țăran pe nume Valache (Florian Budu) pe a cãrui terasã obișnuiau sã mãnânce și sã bea Nicolae și prietenul sãu a fost acuzat pe nedrept cã nu și-a plãtit impozitele și a ajuns la închisoare. După ce a ieșit din închisoare, Valache nu a mai vorbit cu nimeni, intrând într-o muțenie absolutã. După un timp, Valache s-a spânzurat, fãră ca Nicolae să-l apere. Prietenul îl roagã sã redevinã activist de partid dupã o perioadă de 15 ani de pauzã și îi promite cã îl va ajuta sã fie ales în Comitetul Regional. Marcat de evenimentele petrecute în anii instaurării comunismului, Nicolae a renunțat la activitatea politică și a devenit inginer horticultor la o seră din apropierea Bucureștiului (numitã „Castelul”). El se afundă în singurătate și refuză să se mai implice în viața obștească, deși pasivitatea îl nemulțumește.

32.Accident(1977)

  • Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Distribuție: Vladimir Găitan, George Mihăiță, Ileana Popovici, Dan Ivănesei, Stefan Mihăilescu-Brăila, Amza Pellea, Colea Răutu, Sergiu Nicolaescu

Accident este un film de actiune românesc din 1977, regizat de Sergiu Nicolaescu. Filmul relatează urmărirea timp de șapte zile de către miliție a unui tânăr hoț de autoturisme, care săvârșește succesiv un șir de delicte penale care-i agravează culpa. Echipa de ofițeri de miliție care este pe urmele lui reușește în final să-l prindă.

33.Eu, tu, si… Ovidiu ( 1977)

  • Regia: Geo Saizescu
  • Distribuție: Florin Piersic, Violeta Andrei, Sebastian Papaiani, Dem Rãdulescu, Ileana Stana Ionescu și Jean Constantin

Eu, tu, si… Ovidiu este o comedie muzicală românească din 1978, regizată de Geo Saizescu. Este un film de vacanță care prezintă o poveste de dragoste pe litoralul românesc al Mării Negre în anii ’70, având ca pretext realizarea „comenzii 201” de către o uzină metalurgică din Constanța. El a fost unul dintre cele mai populare filme ale anilor ’70.

34.Iarna bobocilor (1977)

  • Regia: Mircea Moldovan
  • Distribuție: Draga Olteanu-Matei, Marin Moraru, Constantin Diplan, Carmen Galin, Sebastian Papaiani, Nae Gh. Mazilu, Emil Hossu, naratorul poveștii este Octavian Cotescu

Iarna bobocilor este un film românesc din 1977, regizat de Mircea Moldovan după scenariul scriitorului Petre Sălcudeanu. El continuă acțiunea filmului Toamna bobocilor (1975), din care preia personaje și situații.

35.Toate pânzele sus (1976-1978)

  • Regia: Mircea Muresan
  • Distribuție: Ion Besoiu, Ilarion Ciobanu, Sebastian Papaiani, Jean Constantin, George Paul Avram, Cristian Șofron, Julieta Szönyi, Ion Dichiseanu, Colea Răutu, Aurel Giurumia, Jean Lorin Florescu, Dorin Dron, Gheorghe Visu, Ernest Maftei

Produs între 1976 – 1978, filmul prezintă aventurile devenite legendare ale celor doi prieteni, românul Anton Lupan și francezul Pierre Vaillant. Anton Lupan pleacã în cãutarea goeletei L’Esperance, corabia sa și a prietenului sãu, fãrã sã știe cã a fost atacatã de pirați. Dar mai ales îl cautã pe Pierre, pentru a pleca împreunã spre un teritoriu necunoscut, unde cei care au încercat sã pãtrundã au murit ori s-au întors, dupã încercãri cumplite, fãrã sã reușeascã sã-l cerceteze. Corabia a fost gãsitã, dar despre prietenul sãu nu se mai știe nimic. Anton Lupan e nevoit sã plece singur în cãlãtoria peste Atlantic, cu destinația Țara de Foc. Echipajul are parte de numeroase peripeții, înfruntând pirații mauri și cãutând sã-l scoatã din încurcãturã pe bucãtar, care intrã în bucluc fãcând pariuri nechibzuite în porturile Americii Latine. Oamenii sunt curajoși, dintr-o bucatã, astfel reușesc împreună să treacă peste toate încercările și îl urmează încrezători pe căpitan în căutarea prietenului dispărut.

36.Iarba verde de acasă (1977-1978)

  • Regia: Stere Gulea
  • Distribuție: Florin Zamfirescu, Octavian Cotescu, Vasile Nițulescu, Mihai Pălădescu, Ion Caramitru

Iarba verde de acasă este un film românesc din 1977, regizat de Stere Gulea dupã un scenariu scris de romancierul Sorin Titel. Subiectul filmului îl reprezintă reîntoarcerea unui tânăr absolvent de facultate ca profesor de matematică în satul natal, după ce a refuzat anumite compromisuri ce i-ar fi facilitat o viitoare carierã universitară.

37.Buzduganul cu trei peceți (1977)

  • Regia: Constantin Vaeni
  • Distribuție: Victor Rebengiuc, Toma Caragiu, Vasile Nițulescu

Buzduganul cu trei peceți este un film românesc istoric de aventură din 1977 regizat de Constantin Vaeni. Scenariul este realizat de Eugen Mandric. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Victor Rebengiuc, Toma Caragiu și Vasile Nițulescu. Filmul prezintã o versiune politizată a evenimentelor ce au dus în 1600 la unirea celor trei țări române. A fost realizat la 7 ani după filmul lui Sergiu Nicolaescu, Mihai Viteazul, care trata o temă asemănătoare. Titlul filmului face referire la buzduganul primit de Mihai Viteazul după unirea celor trei țări române și care avea trei peceți: vulturul valah, ghepardul transilvan și bourul Moldovei.

38.Melodii, melodii (1978)

  • Regia: Francisc Munteanu
  • Distribuție: Margareta Pâslaru, Cornel Constantiniu, Sergiu Zagardan, Radu Goldiș, Cornel Patrichi, Jean Constantin, Ion Dichiseanu

Melodii, melodii este un film muzical românesc din 1978, regizat de Francisc Munteanu după propriul scenariu. În acest film sunt prezentate încercările unei formații tinerești de muzică ușoară de a deveni cunoscută și a participa la turnee. Membrii orchestrei Mecet sunt înșelați de un impresar dubios care, profitând de naivitatea lor, le promite cã le va obține angajamente și apoi fuge cu banii de onorariu. Ambiționați, cei cinci tineri muzicanți se duc pe Litoral pentru a-l căuta pe directorul de la Oficiul de Spectacole și a obține un atestat. În cele din urmã, ei obțin succes cântând în fața publicului spectator.

39.Cuibul salamandrelor (1978)

  • Regia: Mircea Drăgan
  • Distribuție: Stuart Whitman, Gheorghe Dinică, Radu Beligan, Woody Strode, Florin Piersic, Jean Constantin, Mircea Diaconu

În urma unui sabotaj, a avut loc o explozie a unei sonde aflate pe un câmp petrolier din Sahara. Din cauza faptului că echipa americană condusă de pompierul John Carter (Stuart Whitman) nu reușea să stingă focul, a fost chemată o echipa românească de intervenție poreclită „Salamandrele”, condusă de „Gică Salamandră” (Gheorghe Dinicã). După zile și nopți de luptă cu focul, echipa românească a reușit să stingă incendiul.

40.Pentru patrie (1978)

  • Regizor Sergiu Nicolaescu
  • Distribuție: Amza Pellea, George Constantin, Mircea Albulescu, Ilarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu, Silviu Stănculescu, Colea Răutu, George Mihăiță, Ileana Popovici, Emil Hossu,Ion Dichiseanu, Cornel Coman, Horațiu Mălăele

Pentru patrie este un film istoric românesc din 1978, regizat de Sergiu Nicolaescu. Filmul a fost realizat cu prilejul aniversării a 100 de ani de la proclamarea independenței României la 10 mai 1877. Subiectul filmului se axează pe luptele din Războiul de Independență. Filmul urmărește în paralel două acțiuni strâns corelate: deciziile politice și militare din perioada Războiului de Independențã și activitatea unui detașament special constituit din soldați moldoveni și olteni pe parcursul ostilitãților.

41.Profetul, aurul și ardelenii (1978)

  • Regizor Dan Pița
  • Distribuție: Ilarion Ciobanu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Diaconu, Victor Rebengiuc, Vasile Nițulescu, Tatiana Filip

Profetul, aurul și ardelenii este un film românesc din 1978, regizat de Dan Pița. El este primul film dintr-o trilogie eastern Ardelenii care mai cuprinde Artista, dolarii și ardelenii (1980) și Pruncul, petrolul și ardelenii (1981). În acest film, frații Traian și Romulus Brad originari din Poplaca (Transilvania) pleacã în America în cãutarea celui de-al treilea frate, Ion, emigrat cu 7 ani în urmã. Ei sosesc în orașul Cedar City unde sunt întâmpinați cu ostilitate de autoritãți și în special de „profetul” mormon Walthrope ca urmare a faptului cã Ion devenise un fel de justițiar care-i apãra pe minerii cãutãtori de aur de nedreptãțile sãvârșite de cei care voiau sã-și însușeascã aurul lor.

42.Revanșa (1978)

  • Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Distribuție:  Gheorghe Dinică, Sergiu Nicolaescu, Jean Constantin, Amza Pellea, Ion Besoiu, Mircea Albulescu

Revanșa este un film românesc din 1978, regizat de Sergiu Nicolaescu. Acest film continuă acțiunea din filmul Un comisar acuză (1974).

Filmul urmăreşte destinul principalelor personaje din Un comisar acuză la începutul anului 1941. Dupã ce fusese împușcat la finalul filmului anterior și crezut mort, comisarul Moldovan revine pentru a-și lua „revanșa” față de Paraipan și de colonelul Zãvoianu, vinovați de moartea mamei sale și de încercarea de ucidere a sa. Lupta comisarului cu legionarii se desfãșoarã pe fundalul evenimentelor tulburi din ianuarie 1941 care au culminat cu rebeliunea legionară. Moldovan reușește să-l omoare pe Paraipan și să-l aresteze pe Zăvoianu, dar în încercarea de a-l aresta pe Horia Sima îi este ucis unicul său copil.

43.Ecaterina Teodoroiu (1978)

  • Regia: Dinu Cocea
  • Distribuție: Stela Furcovici, Ion Lupu, Mihai Mereutã, Ion Caramitru, Amza Pellea și Ilarion Ciobanu

Ecaterina Teodoroiu este un film românesc din 1978, regizat de Dinu Cocea după un scenariu de Mihai Opriș și Vasile Chirită. Filmul relatează participarea tinerei eroine Ecaterina Teodoroiu (1894-1917) ca voluntar în luptele din Primul Rãzboi Mondial.

44.Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1978)

  • Regizor Mircea Muresan
  • Distribuție: Șerban Ionescu, Petre Gheorghiu, Ioana Crăciunescu

Blestemul pământului, blestemul iubirii este o ecranizare după romanul Ion de Liviu Rebreanu. Filmul prezintă mediul social rural ardelean înainte de Primul Război Mondial, unde valoarea umană era determinată de cantitatea de pământ deținută. Ion al Glanetașului este un tânăr sărac, dar harnic care iubește pământul cu patimă. Drama pe care o trăiește este reprezentată prin alegerile sale în raport cu cele două femei, Ana cea urâtă, dar bogată și Florica, pe care o iubește, dar care este săracă asemenea lui.

68657 - 50 Filme românești din Epoca de Aur (1965-1989) - Partea I

45.Expresul de Buftea (1979)

  • Regia: Haralambie Boroș
  • Distribuţie: Dem Rădulescu, Jean Constantin, Sebastian Papaiani, Puiu Călinescu, Coca Andronescu, Nae Roman

Expresul de Buftea este un film de comedie românesc din 1979, regizat de Haralambie Boroș. Această producţie cinematografică este alcătuită din conversaţiile unor călători cinefili în drum spre studiourile cinematografice de la Buftea, întrerupte de prezentarea mai multor secvenţe din filmele româneşti din perioada 1927-1977. Secvenţele de legătură reprezintă aproximativ 40% din lungimea totală a filmului.

70561 - 50 Filme românești din Epoca de Aur (1965-1989) - Partea I

46.Nea Mărin miliardar (1979)

  • Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Distribuţie: Amza Pellea, Draga Olteanu Matei, Jean Constantin, Stefan Mihăilescu-Brăila, Colea Răutu, Stefan Bănică, Sebastian Papaiani, Stela Popescu, Puiu Călinescu, Hamdi Cerchez

Nea Mărin miliardar este un film de comedie românesc din 1979, regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu scris de Vintilă Corbul, Eugen Burada şi Amza Pellea. În acest film, Amza Pellea îl interpretează pe ţăranul oltean Nea Mărin Juvete din Băileşti, personaj hazliu care era cunoscut anterior dintr-o serie de schiţe din emisiunile de televiziune. Nea Mărin ajunge să fie confundat cu un miliardar american, Marlon Juvett, datorită asemănării sale izbitoare cu acesta. Miliardarul sosise în România cu o servietă cu un milion de dolari pentru a-şi răscumpăra fata ce fusese răpită de nişte gangsteri. 

Nea Mărin miliardar se află pe locul 1 în topul celor mai vizionate film româneşti din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.

47.Artista, dolarii şi ardelenii (1980)

  • Regia: Mircea Veroiu
  • Distribuţie: Ilarion Ciobanu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Diaconu, Rodica Tapalagă, Mircea Albulescu, Tatiana Filip

Artista, dolarii și ardelenii este un film românesc din 1980, regizat de Mircea Veroiu. Este cel de-al doilea film dintr-o trilogie  Ardelenii care mai cuprinde Profetul, aurul şi ardelenii (1978) şi Pruncul, petrolul şi ardelenii (1981). În acest film, cei trei fraţi Brad originari din Poplaca îsi continuă aventurile pe pământ american. Traian Brad, fratele cel mai mare, se îndrăgostește de o actriță și vrea să o ia de nevastă, fără să știe că aceasta face parte dintr-o bandă de hoți care jefuiesc trenurile cu care erau transportați bani.

48.Ultima noapte de dragoste (1980)

  • Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Distribuţie: Vladimir Găitan, Joanna Pacula, Sergiu Nicolaescu, Sebastian Papaiani

Ultima noapte de dragoste este un film româno-vest german din 1980, regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu inspirat din romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930) al scriitorului român Camil Petrescu. Filmul este alcătuit din două părţi separate de inserturi; partea I-a (Ultima noapte de dragoste) are 47 de minute, iar partea a II-a (intitulată Întâia noapte de război) 53 de minute.

49.Al treilea salt mortal (1980)

  • Regia: Alecu Croitoru
  • Distribuţie: Ion Dichiseanu, Jean Constantin, Maria Clara Sebök

În timpul celui de-al doilea război mondial, în 1944, un geolog român descoperă uraniu. Serviciile de spionaj engleze şi germane încearcă să-l prindă, dar acesta dispare. Tatăl său este un faimos actor de circ şi este folosit de spioni drept momeală pentru a-l prinde pe geolog. Acesta însă este salvat de membrii rezistenţei locale.

50.Burebista (1980)

  • Regia: Gheorghe Vitanidis
  • Distribuţie: George Constantin, Ion Dichiseanu, Emanoil Petruş,  Alexandru Repan, Ernest Maftei, Ovidiu Moldovan, Șerban Ionescu

Burebista este un film istoric românesc din 1980, regizat de Gheorghe Vitanidis după scenariul scris de dramaturgul Mihnea Gheorghiu. Acţiunea filmului se petrece în secolul I î.Hr., în perioada domniei regelui Burebista, conducătorul primului stat dac centralizat.

69526 - 50 Filme românești din Epoca de Aur (1965-1989) - Partea I

Facebook Comments
Please follow and like us:
follow subscribe - 50 Filme românești din Epoca de Aur (1965-1989) - Partea I

3 comentarii la „50 Filme românești din Epoca de Aur (1965-1989) – Partea I

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

%d blogeri au apreciat: